De suflet

Locaş de vindecare şi înviere

Am auzit pe cineva întrebând: “De ce avem nevoie de Biserică? Ce face Biserica pentru mine? Ce îmi dă Biserica?” Sunt mai multe răspunsuri şi diferite moduri în care se poate răspunde la acestă întrebare.

Psalmistul exclamă (Psalm 122):

Veselitu-m-am spre cei ce mi-au zis: “Să mergem în casa Domnului... De dragul casei Domnului Dumnezeului nostru, pe cele bune le-am căutat...”

Iar Sf. Ignatie al Antiohiei spune, “.... unde este Iisus Hristos, acolo este şi Biserica.” Biserica este deci locul unde se află Domnul.

Două răspunsuri se găsesc în Evanghelia lui Luca, cap. 8, versetele 40-56, care constituie Evanghelia Duminicii a 24-a după Rusalii. Ea ne prezintă două minuni săvârşite de Domnul nostru Iisus Hristos: o vindecare şi o înviere.

. 

Prima minune este vindecarea femeii care avea vărsare de sânge de 12 ani. Ea, ne spune sfânta Evanghelie “...îşi cheltuise cu doctorii toată averea ei, şi de nici unul nu putuse să fie vindecată”. Dar curgerea sângelui s-a oprit în momentul în care ea “s-a atins de poala hainelor Lui.” Domnul nostru Iisus o prezintă pe această femeie ca un exemplu a credinţei. „Îndrăzneşte, fiică, îi spune blândul Iisus, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace” ( Luca 8:48).

Dar mai înainte, Mântuitorul a fost rugat de Iair, “care era mai marele sinagogei,” să vină la casa lui unde copila îi era pe moarte. Când aude, între timp, că fata lui a murit, el nu mai vrea să necăjească pe Domnul, dar Domnul Iisus i-a spus: “Nu te teme; crede numai şi se va izbăvi.” Domnul Iisus a mers la casa lui Iair şi i-a înviat fata din moarte, spunând cu un strigăt: “Copilă, scoală-te!”

Acestea sunt două lucruri pe care Biserica ni le oferă: vindecarea şi învierea. Cine nu are nevoie de acestea nu are nevoie nici de Biserică.

Sunt două feluri de vindecări, ale trupului şi ale sufletului. În biserică aceste două vindecări se petrec tot timpul. Noi avem boli pe care nici nu ştim că le avem, care sunt, cu sau fără ştiinţa noastră, vindecate în sfânta Biserică. Vindecarea, aşa cum este ea înţeleasă de Biserică, înseamnă a deveni întreg, din nou complet. Separaţi de Dumnezeu, Creatorul nostru, noi am devenit nişte fiinţe incomplete. Păcatul ne-a “rupt” integritatea şi întregimea noastră. De aceea, iertarea păcatelor în termeni biblici înseamnă vindecare, adică revenirea la integritatea iniţială.

De aceea, când Domnul nostru Iisus Hristos vindecă paraliticul, îi spune, “păcatele tale sunt iertate” (Luca 5:20), şi el a fost vindecat. Sfânta Spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie şi toate celelelate rugăciuni şi Tainele Sfinte, făcute în Biserică, sunt pentru iertarea păcatelor noastre şi pentru vindecare.

Dar cel mai mare beneficiu pe care îl avem de la Biserică este învierea din morţi. Nimeni nu vrea să moară şi să sfârşească viaţa aceasta, care oricum este scurtă. Toţi dorim să trăim pentru eternitate, adică aşa cum spun şi poveştile româneşti, să avem şapte vieţi. Nu te-ai mirat niciodată de ce chiar şi necredincioşii ţin Paştile, Învierea Domnului Hristos? Pentru că şi ei vor să aibă viaţă veşnică, să beneficieze de Înviere.

Dar dacă nu ai nevoie de înviere şi doreşti să îţi petreci eternitatea în acelaşi loc departe de Dumnezeu (sau aproape de diavol), atunci tu nu ai nevoie de Biserică şi de ceea ce Ea poate să-ţi ofere.

Acestea sunt cele două beneficii pe care Biserica ni le poate oferi, dragă cititorule. Numai în Biserică putem noi afla oportunităţi pentru vindecarea trupului şi sufletului, pentru o viată integrală, completă şi învierea spirituală întru viaţă veşnică.

 

 

 

Dacă ai nevoie de aceste lucruri, atunci desigur ai nevoie de Biserică. (Pr. Cornel Todeasa)

 

Română (România)